Romania, condamnata la CEDO pentru incalcarea libertatii de exprimare manifestata prin protest in fata Guvernului

Curtea Europeana spune ca aplicarea regulii notificarii prealabile pentru diverse forme de exprimare a opiniei- si nu doar a manifestarilor publice cu participare larga- restrange libertatea de exprimare a cetatenilor.

Romania a fost condamnata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pentru incalcarea Articolului 10 din Conventie (libertatea de exprimare) in lumina Articolului 11 (libertatea de intrunire) in cazul Bumbes versus Romania.

Cazul se refera la amenda primita de Mihai Bumbes, activist civic, membru fondator al Asociatiei Miscarea Civica Militia Spirituala, penru un protest din August 2013. Impreuna cu alte 3 persoane, Bumbes s-a legat cu catuse de una din portile de acces in curtea Guvernului, in semn de protest fata de hotararea executivului de a aproba exploatarea miniera de la Rosia Montana. Intregul protest a durat cateva minute, pana cand jandarmii au taiat catusele si i-au condus pe cei patru la sectia de politie, unde i-au amendat.

Mihai Bumbes a argumentat atunci ca Guvernul a castigat alegerile promitand ca nu va autoriza proiectul de la Rosia Montana, dar a facut contrariul in sedinta din 27 august 2013, fara o dezbatere publica prealabila.Protestul celor 4 a fost spontan, in aceeasi zi in care aflasera din presa de adoptarea proiectului de catre Guvern.

Desi jandarmii care i-au ridicat de la poarta Guvernului au aplicat procedurile prevazute in Legea 60/1991 (privind adunarile publice), acuzandu-i pe cei 4 ca participa la un protest neautorizat, in procesul verbal incheiat la sectia de politie s-a consemnat ca protestatarii au fost amendati cu 500 lei pentru huliganism, conform Legii 61/1991 (privind tulburarea ordinii publice).

Ce a spus instanta nationala? – Protestele spontane trebuie anuntate cu 3 zile inainte

In Septembrie 2013,Mihai Bumbes a contestat in instanta amenda. El a sustinut, citand jurisprudenta CEDO, ca protestul spontan este protejat de dreptul la libertatea de intrunire si a subliniat ca protestul lui a fost pasnic.

Judecatoria Sectroului 1 i-a respins contestatia, argumentand ca atata vreme cat reclamantul si-a asumat participarea la un protest neanuntat cu 3 zile inainte, asa cum prevede Legea 60/1991, inseamna ca a facut o fapta antisociala, deci ar fi fost corect amendat conform Legii61/1991.Instanta nationala a apreciat astfel ca protestele spontane nu fac exceptie de la regula anuntarii cu 3 zile inainte, prevazute de lege, si nu a facut vreo referire la incalcarea dreptului la libera exprimare.

Mihai Bumbes a facut apel la aceasta hotarare in Noiembrie 2014, la Tribunalul Bucuresti, apel care a fost respins.

Ce spune CEDO? – Aplicarea normelor nu trebuie sa devina un scop in sine

Curtea Europeana a Drepturilor Omului mentioneaza in hotararea publicata pe 03.05.2022, ca evenimentul din poarta Guvernului a fost o forma de exprimare a nemultumirii fata de autoritati, mai ales ca a implicat doar 4 persoane si a durat foarte putin. In plus, intrucat a fost rezultatul unei decizii spontane si nu a avut o popularizare prealabila, este greu de conceput ca un astfel de eveniment ar fi putut genera prezenta altor participanti sau adunarea unei multimi semnificative care sa justifice masuri specifice din partea autoritatilor si deci sa necesite o notificare.

Curtea observa ca in ceea ce priveste sustinerea instantelor nationale, de solicitare a unei notificari prealabila a evenimentului organizat de reclamant, aceasta nu a fost insotita de nici o consideratie aparenta a faptului daca, avand in vedere numarul de participanti, o astfel de notificare ar fi servit scopul de a permite autoritatilor sa ia masurile necesare pentru cele descrise, pentru a garanta buna desfasurare a evenimentului.Curtea observa, de asemenea, ca “aplicarea acestei reguli la diverse forme de exprimare- mai degraba decat doar la adunari – ar crea o restrangere care este incompatibila cu libera comunicare a ideilor si ar putea submina libertatea de exprimare”

CEDO a constatat ca instantele interne nu au cautat sa gaseasca acel echilibru intre cerintele Articolului 11 si respectarea dreptului la exprimare, ci s-au concentrat doar pe lipsa notificarii prevzauta de lege fara sa examineze perturbarea reala pe care a provocat-o reclamantul cu protestul sau.Prin urmare, nu au echilibrat dreptul la libera exprimare cu necesitatea mentinerii ordinii publice. In mod efectiv, doar aplicarea normelor care reglementeaza adunarile publice a fost un scop in sime in acest caz.

“Actiunile autoritatilor nu au luat  in considerare accentul pus in mod repetat de CEDO pe faptul ca aplicarea normelor care reglementeaza intrunirile publice nu trebuie sa devina un scop in sine”.

Curtea considera ca libertatea de exprimare si libertatea de intrunire pasnica sunt strans legate in acest caz si a stabilit ca actiunile reclamantului si ale colegilor sai protestatari au fost de a atrage atentia publicului si a functionarilor asupra proiectului minier Rosia Montana, un subiect de interes general.

CEDO a reiterat ca libertatea de exprimare constituie unele dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice, care cuprinde nu numai ideile exprimate ci si modul in care acetea sunt exprimate, si ca uneori acest mod de exprimrare poate fi mai neobisnuit, tocmai pentru a atrage atentia.

In sfarsit, Curtea a constatat ca amenda aplicata protestatarilor, desi nu a fost mare, a avut un efect de descurajare asupra discursului public.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a decis ca ingerinta in drepul reclamantului la libera exprimare nu a fost, “necesara intr-o societate democratica”, conducand la incalcarea Articolului 10 interpretat in lumina Articolului 11.

Sursa: apador.org