Protectia datelor si recensamantul populatiei
Modul prelucrarii datelor cu caracter personal sunt foarte importante in contextul recensamantului populatiei. Ce date personale detin institutiile publice? Ce date se trimit de catre acestea catre Institutul National de Statistica? Cum se garanteaza respectarea drepturilor cetatenilor in contextul acestor prelucrari?
Nemultumirea fata de serviciile publice, insatisfactia fata de activitatea functionarilor publici au ridicat gradul de neincredere fata de sistemul public in general. Repercursiunile in ceea ce priveste lipsa de incredere fata de sistem si implicit revolta fata de institutii, persista si se transmite de la o generatie la alta. Acest lucru dauneaza procesului de colectare a datelor la recensamant, atat prin ingreunarea activitatilor expertilor si a personalului specializat in domeniu, cat si prin perturbarea promovarii statistice in randul generatiilor actuale si viitoare.
Scopul cercetarii statistice nationale nu este unul politic. O scurta lecturare a legislatiei privind normele de confidentialitate ale INS, poate diminua reactiile publice negative in ceea ce priveste protejarea datelor personale.
In anexa Ordinului privind aprobarea normelor de confidentialitate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555/26.VI.2020, sunt mentionate si explicate reguli de protectie a datelor statistice confidentiale, incepand cu colectarea acestora si pana la stocarea si arhivarea lor.
In primul rand, personalul angajat in procesul de colectare a datelor, este obligat sa respecte cu strictete principiul confidentialitatii, incalcarea normelor de confidentialitate putand atrage raspunderea contraventionala, disciplinara, civila sau penala dupa caz. Obligatia legala de a respecta confidentialitatea datelor continua sa se aplice si dupa incetarea activitatii de recensamant. Recenzorilor li se interzice divulgarea datelor culese si li se cere sa nu permita accesul nimanui la tabelele referitoare la activitatea din cadrul recensamantului sau la chestionarele completate, sau sa accepte prezenta unor persoane straine pe durata interviurilor in locuintele respondentilor, cu exceptia celor prevazute de lege.
In al doilea rand, operatiunile de prelucarre a datelor presupun proiectarea aplicatiilor cu functii prevazute pentru identificarea utilizatorilor prestabiliti, pe baza de parola. Acest lucru semnifica faptul ca, angajatii instruiti in respectarea confidentialitatii datelor statistice au acces la aplicatiile de introducere a datelor si la bazele de date prin intermediul unui user name si o parola.
In al doilea rand, transmiterile datelor statistice intre Directiile Judetene sau Regionale de Statistica si Institutul Natonal de Statistica, cuprind doar date anonimizate si prelucrate, nu date care contin caracteristici legate de respondenti.
De asemenea, normele de confidentialitate a datelor statistice contin diferite tehnici de protectie a acestora, precum pseudonimizare, reducerea detaliilor pentru anumite variabile etc.
Datorita informatiilor statistice colectate in masa foarte mare, utilizarea tabelelor statistice se efectueaza in mod normal prin proceduri automatizate.
Atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul tarii se doreste ca trecerea la un sistem digitalizat privind administratia publica si alte servicii sa aduca cat mai putine provocari in ceea ce priveste protectia datelor.
Acest lucru mobilizeaza atat autoritatile europene, cat si cele mentionate sa aplice norme riguroase de protectie a datelor cu caracter personal.
Institutul National de Statistica si directiile regionale si judetene ale acestuia opereaza in slujba cetatenilor si se angajeaza ca desfasurarea recensamantului din acest an sa fie prilej de recapatare a increderii populatiei pentru statistica nationala.
Respectarea dreptului la confidentialitatea datelor personale este un pilon principal pentru acest demers.
Sursa:Contributors.ro
